FINALIZAT: Casă din Piaţa centrală (1939), Roşia Montană nr. 321
Lucrările propuse în cadrul programului au fost finalizate în campania 2017: tencuiala din mortar de ciment a fost înlocuită cu o tencuială tradițională din mortar de var-nisip, refuncționalizarea vitrinelor, revizuirea tâmplăriilor istorice de la nivelul parterului, introducerea tâmplăriilor din lemn confecționate după model istoric la nivelul etajului; reinstituirea unui detaliu istoric particular – reamplasarea unei copii a altarului roman zidit în fațadă. Vitrinele de la parter ale magazinului au fost amenajate ca zone de promovare a patrimoniului cultural de la Roșia Montană și a programului Adoptă o Casă. În zona copiei altarului roman a fost montată și o a doua replică a unei piese romane descoperite în anii 70 în curtea casei, împreună cu un sistem de prezentare și explicitare.
Le mulțumim tuturor voluntarilor și donatorilor care au contribuit la aceste lucrări!
_____________________________
1. Descrierea clădirii
Construită la sfârşitul perioadei interbelice, în 1939, casa se înscrie într-o tipologie arhitecturală locală, transmisă fără variaţii semnificative în cursul epocii moderne şi până în primele decenii ale perioadei comuniste, exprimată prin dualitatea urban-rural care se regăseşte în alăturarea caracteristicilor urbanistice şi arhitecturale specifice târgului minier şi a celor proprii construcţiilor vernaculare rurale din zonă.
Astfel, înscrierea într-un front continuu spre Piaţă şi accesul în curte prin gang, prezenţa spaţiilor comerciale (prăvălie sau atelier) la parter, compoziţia generală şi decoraţia arhitecturală a faţadelor îndreptate spre spaţiul public aparţin repertoriului urban, pe când organizarea spaţiilor de locuit – încăperi înşiruite accesibile prin târnaţ – şi structura constructivă, în două registre diferite – jos zidărie de piatră legată cu mortar de var, sus sistem Blockbau, în cununi din bârne de lemn – sunt specifice arhitecturii rurale a zonei.
Pe acest fond se adaugă trăsăturile stilistice caracteristice epocii de edificare a casei, vizibile atât în ceea ce priveşte conformaţia volumetrică, cu acoperiş în două ape cu pante moderate şi învelitoare de ţiglă ceramică profilată, cât şi prin configuraţia golurilor, sensibil mărite faţă de epocile anterioare, sau prin repertoriul decorativ, temperat sau chiar minimal, cu pazii traforate din lemn şi elemente de feronerie specifice.
Un element extrem de valoros pentru fenomenul arhitectural de la Roşia Montană, regăsit şi la această construcţie, este „expunerea” în faţadele dinspre stradă a unor blocuri din piatră (stele funerare, inscripţii, altare de cult, fragmente arhitecturale) recuperate din construcţii sau amenajări romane.
Acest mod de utilizare a artefactelor antice ia amploare în secolul XIX, când în zona Transilvaniei sunt menţionate fragmente antice înglobate, cu faţa la vedere, în zidurile noilor construcţii – locuinţe, biserici sau simple lucrări de inginerie civilă. Trimisul lui Anton Steinbüchel, şi mai târziu chiar Theodor Mommsen, care ajunge în zona Alburnus Maior în 1857 într-o vizită de documentare, descriu mai multe monumente epigrafice întâlnite la casele Popasake, Janko Francisc, Romulus Gritta şi Ioan Madan. În zidurile acestora erau vizibile stele funerare dispuse cu inscripţia spre stradă, iar în jurul casei Gritta ia naştere un adevărat lapidarium format din piese de arhitectură şi sculptură funerară romane, surprins într-o gravură realizată spre sfârşitul secolului, în 1892. Un grup de patru altare funerare, aflate acum în colecţia Muzeului Mineritului din Roşia Montană, au fost întâi zidite, la scurt timp după descoperire, la jumătatea secolului al XIX-lea, la gura galeriei „Ferdinand”, pentru ca mai târziu să ajungă în parcul liceului „Horea, Cloşca şi Crişan” din Abrud. Un alt altar votiv descoperit probabil tot la Roşia Montană a ajuns, la 1873, în biserica Sf. Nicolae din Abrud, iar un altul, descoperit în 1868 în zona Ţarina, a folosit ca „picior de pristol” în biserica ortodoxă din Roşia Montană până în 1925, când a fost transportat în muzeul din Turda.
În anii ’70 a fost descoperită în faţada casei nr. 321 o spolie romană zidită în apropierea porţii gangului, cu faţa spre stradă, ceea ce atestă supravieţuirea până în perioadă interbelică a acestui mod special de proiectare în prezent a trecutului. După descoperire, piesa a fost extrasă şi transportată la Muzeul Mineritului din Roşia Montană, unde se află expusă.
3. Descrierea lucrărilor
- Starea de conservare la momentul începerii intervenției
Casa a fost permanent locuită şi bine întreţinută, neprezentând degradări semnificative, spre deosebire de atât de multe alte case de la Roşia Montană. În cursul unei etape de reparaţie, însă, casa şi-a pierdut finisajele originare şi decoraţia arhitecturală a faţadei dinspre stradă (ancadramente de ferestre şi vitrine, solbancuri şi cornişe profilate), în defavoarea unei tencuieli uniforme cu strop de ciment – situaţie destul de frecventă de altfel la Roşia Montană. Recent tâmplăriile tradiţionale din lemn de la nivelul etajului au fost înlocuite cu tâmplării din PVC cu geam de tip termopan. Poarta gangului a fost înlocuită cu o poartă din fier sudat şi tablă. Spre interiorul parcelei, scara de acces la nivelul târnaţului a fost modificată. Stâlpii de lemn care susţineau târnaţul au fost înlocuiţi cu ţevi din metal.
- Scopul şi anvergura lucrărilor propuse prin Programul Adoptă o Casă
Proiectul cuprinde măsuri pentru recuperarea imaginii istorice a casei, prin restaurarea elementelor arhitecturale şi a finisajelor compromise de intervenţiile recente. De asemenea, prin proiect se prevede revitalizarea funcţiunii publice din spaţiile de la parter prin amenajarea spaţiului comercial şi crearea condiţiilor pentru utilizarea spaţiilor de la etaj pentru găzduirea turiştilor:
– restaurarea faţadei principale – înlocuirea tencuielii nocive de ciment cu o tencuială istorică pe bază de var, refacerea modenaturilor istorice, recondiţionare tâmplăriilor istorice, amplasarea unei replici a spoliei romane în faţada principală a casei, în locul în care a fost descoperită piesa originală
– reconfigurarea scării de acces spre etaj astfel încât să fie apropiată imaginii istorice (scară de lemn închisă cu glasswand)
– transformarea spaţiului de depozitare dinspre stradă în spaţiu de servicii (cafenea, bar) şi introducerea unui grup sanitar necesar spaţiului de servire într-un mic spaţiu de depozitare adiacent
– reconfigurarea funcţională minimală a etajului – introducerea unei băi cu acces din târnaţ; reconfigurarea circulaţiilor şi a acceselor pentru a putea crea două unităţi de cazare independente
- Capitolele de lucrări necesare identificate în momentul inlcuderii în Programul Adoptă o Casă
lucrări | observaţii | |
I. | Refacerea tencuielilor şi reconstituirea modenaturilor cu mortar de var | |
1. | – pregătirea şantierului – schele | – |
2. | – decapare | – |
3. | – curăţarea rosturilor cu scoaba | – |
4. | – rerostuire (reumplerea rosturilor) | – |
5. | – retencuire cu mortar var-nisip | – |
6. | – refacerea modenaturilor după urmele conservate sub tencuială sau după modele istorice | – |
7. | – reamplasarea în zona gangului a unei replici după blocul roman descoperit în faţadă | – |
II. | Recondiţionarea şi refacerea tâmplăriilor istorice | |
1. | – revizuirea tâmplăriilor existente (la nivelul parterului) | – |
2. | – înlocuirea uşii metalice a gangului cu o uşă din lemn | vor putea fi realizate de proprietari într-o etapă ulterioară |
3. | – înlocuirea tâmplăriilor din PVC cu unele din lemn. | – |
III. | Reconfigurarea târnaţului şi a scării de acces | |
1. | – înlocuirea stâlpilor metalici care susţin târnaţul cu unii din lemn | vor putea fi realizate de proprietari într-o etapă ulterioară |
2. | – construirea unui scări nou după model tradiţional | vor putea fi realizate de proprietari într-o etapă ulterioară |
IV. | Lucrări de refuncţionalizare (spaţiul pentru servicii, reconfigurarea etajului) | vor putea fi realizate de proprietari într-o etapă ulterioară |
3. Campanii derulate
▷ Campaniile 2012-2013
În cele două campanii au fost realizate lucrări ample de eliberare a tencuielilor din mortar de ciment, rerostuiri și tencuire cu mortar de var-nisip pe întreaga suprafață a fațadei. Au fost realizate copiile pieselor romane aflate în muzeul din Roșia Montană care provin din fațada clădirii, respectiv din pavajul curții; una dintre copii – altarul – a fost montat în locul originar. Tâmplăriile din PVC existente au fost înlăturate și au fost înlocuite cu tâmplării din lemn configurate după modelul istoric. Detalii aici – raport de activitate 2012; raport de activitate 2013.
▷ Campaniile 2014-2016
În aceste campanii lucrările au avut o desfășurare mai redusă determinată de nivelul scăzut al donațiilor. Cu toate acestea, au fost achiziționate materialele necesare pentru realizarea vitrinelor și au continuat lucrările de revizuire a tâmplăriilor existente. Detalii aici – raport de activitate 2014; raport de activitate 2015; raport de activitate 2016.
▷ Campania 2017
În Campania 2017 au fost amenajate vitrinele de la parter ale magazinului ca zone de promovare a patrimoniului cultural de la Roșia Montană. În zona copiei altarului roman a fost montată și cea de-a doua replică, împreună cu un sistem de prezentare și explicitare. Detalii aici – raport de activitate 2017.
4. Galerie – starea de conservare în momentul includerii în program și imagini din timpul lucrărilor